''Sunt convinsă că o mulțime de oameni au povești mult mai interesante decât mine, numai că a mea este unică'', exclamă Mădălina hotărâtă. 'Am învățat că viața bate filmul!'', spune ea. Fata căreia i-a fost teamă întotdeauna de noi începuturi, de necunoscut și mai ales de singurătate, a luat viața în piept încă de la 10 ani. Spune că, atunci, ''copilul din ea a devenit matur''. Nevoia, soarta sau destinul i-a împins pe părinții ei departe, la 4000 de kilometri depărtare.
''De atunci nimic nu a mai fost la fel, chiar dacă am crescut lângă bunicii mei, dragostea și căminul acela călduros mi-au lipsit mult'', spune Mădălina. Chiar dacă era copil, a învățat să-și ofere toată dragostea și căldura de care ea însăși avea nevoie surioarei sale de numai 11 luni. ”Ea era toată alinarea mea atunci, învățasem să fiu responsabilă, chiar să schimb scutece, să o îmbrac, să am grijă de ea așa cum făcea mama mea și, oriunde mergeam, în afară de școală, o purtam cu mine.
După 4 ani, Mădălina a decis să fie singură, și la propriu și la figurat, pentru că la acei oameni care se numeau „bunici” a văzut numai răutatate, reușind în cele din urmă s-o alunge de lângă ei. ''Neștiind ce mă așteaptă... am riscat. Singură într-o casă, departe de ei, am înfruntat toate obstacolele și am prins curaj să fiu pe picioarele mele''. Chiar dacă a crezut că o să se schimbe ceva, realitatea nu a fost așa cum a sperat... la orizont se iveau numai furtuni. ''Experiența a fost cea care m-a învățat să fiu mai puțin critică, mai puțin sensibilă, și mai puțin modelată de dorințele celor din jurul meu... Îmi place să fiu independentă'', spune, zâmbind amar, Mădălina.
Chiar dacă avea tot ce își poate dori din punct de vedere material un copil, tristețea și-a spus cuvântul de cele mai multe ori, mai ales când vedea persoane fericite alături de părinții ei. Se închidea în ea, devenind deprimată de cele mai multe ori, însă, cum îi place ei să spună, ''un Scorpion adevărat știe să mascheze totul perfect''. Adolescenta noastră este și o adeptă înverșunată a zodiacului. ''Pun pasiune în orice lucru mărunt pe care îl fac, sunt mai mereu naivă și cred în latura pozitivă a fiecărui om. Ăsta e cel mai mare defect al meu, aștept prea mult de la ceilalți, de-aia mă lovesc mereu de dezamăgiri'', spune Mădălina.
Până acum, ai spune că balanța se înclină numai spre latura negativă a vieții ei. Însă au existat și momente pozitive care i-au adus fericire și împlinire. Pasionată de călătorii, Mădălina este mereu dornică de aventură, ''monotonia'' o ''sperie la culme''. De curând, ea și-a descoperit o latură artistică și declară, plină de mândrie, că aceasta este jurnalismul: ''Aș vrea să urmez asta până în pânzele albe, știu că sunt făcută pentru asta''.
Mădălina se consideră o adolescentă care mai are multe de văzut și de învățat și, în spatele căreia se află ceva suferință și luptă... de altfel, ca în spatele oricăruia dintre noi. Însă, ea se declară încrezătoare și optimistă: ''Anii copilăriei sunt cei care mi-au influențat în mod decisiv dezvoltarea și evoluția mea ca om. Voi rămâne mereu fata glumeață, naivă și drăgăstoasă, oricâte încercări ar mai avea viața să-mi ofere'', conchide, zâmbind Mădălina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu