REPORTAJ: Fenomenul drogurilor în liceele dâmbovițene

Deși tentațiile sunt mari, tinerii au datoria de a fi conștienți, nu dependenți!

În prezent, tentațiile există la fiecare pas, iar cei care cad de cele mai multe ori în plasă sunt adolescenții. Unul dintre cele mai puternice vicii care există în viața tinerilor este consumul de droguri, dependența ducând treptat către o moarte lentă. Studiile arată că numărul adolescenților care consumă droguri s-a dublat în ultimii 4 ani, un fapt dezamăgitor fiind faptul că acestea au ajuns să facă parte din cultura și din rutina tinerilor.

Psihologii spun că cele mai întâlnite cauze ale consumului de droguri de către elevi sunt stresul, nevoia de acceptare socială și de popularitate, stima de sine scăzută, dar și curiozitatea sau chiar plictiseala. Când tânarul consideră că insuccesul l-a urmărit la școală, în activitatea sportivă sau în socializarea cu colegii, se întâmplă să vadă în consumul de droguri o cale destul de sigură pentru a avea măcar un succes – acela de a-și impresiona grupul de prieteni și de a câștiga respectul acestuia. Întrebați care este legătura între a fi „cool” și a lua droguri, tinerii sunt de părere că în gașca de prieteni nu este important ce note ai sau dacă ți-ai luat bacul, esențial este cât de „cool” sau cât de nonconformist ești. 

Stima de sine nu mai este alimentată de părinți sau de profesori, ci mai degrabă de aprobarea grupului și popularitatea regăsită în gașcă. Potrivit psihologilor, setea firească a tinerilor de a încerca lucruri noi și senzații inedite nu poate fi potolită. Adulții, însă, sunt responsabili de climatul emoțional din sânul familiei, de formarea unei bune stime de sine și pentru cultivarea talentelor tinerilor. Aceștia trebuie pregătiți pentru tranziția spre adolescență, prin formarea unor obiceiuri sănătoase și prin satisfacerea curiozităților într-o manieră responsabilă.

MESAJUL UNUI CONSUMATOR: „AR TREBUIE GÂNDIT TOTUL DE DOUĂ ORI!” 

Să fie curiozitatea cel mai puternic motiv al tinerilor care cad pradă tentației stupefiantelor? De această părere este un elev târgoviștean, în vârstă de 16 ani, consumator de droguri de un an de zile. Întrebat cum a ajuns să atașeze drogurile cuvântului „distracție”, el a răspuns simplu: 

„Aveam 15 ani, era primul meu an de liceu şi, ca un rebel ce sunt, m-a cuprins o curiozitate nebună. Aveam prieteni mai mari, consumatori vechi. Tutunul îl cunoscusem în clasa a VII-a. Mi se părea ceva firesc să fumez. Nu mai aveam mult până aflam dacă şi drogurile vor fi la fel de fireşti. Prietenii care consumau nu m-au împins la nimic, n-au avut un gram de influenţă, dar vreau să subliniez că n-am fost nici oprit. Am dat banii omului potrivit, şi am avut marfa. În 20 de minute aveam totul pregătit. Primul fum l-am luat cu frică, pentru că mă speria gândul dependenţei. Însă n-am simţit nimic special, aşa că am continuat să trag. Aşa am păşit în acest anturaj. Din momentul acela nu mi-a mai fost frică de nimic, nici de dependenţă, pentru că am învăţat să mă controlez. Continui să o fac din distracţie. De ce? Pentru că ce simt e super. Corpul îmi e foarte uşor, parcă zbor.Totul pare diferit, îmi pierd grijile şi gândurile. Mă amuz de orice ca un copil. Îmi afectează complet starea. Fiecare zâmbet şi fiecare mişcare mă distrează. Interiorul meu radiază într-un mod pozitiv. Sunt conștient, însă de faptul că imaginea mea scade în ochii celor din jur. Ochii mei umflaţi şi roşii, comportamentul straniu de vesel şi modul greu prin care îmi controlez corpul nu exprimă starea mea reală. Vibraţia interioară îmi rămâne captivă” povestește tânărul. „Nu încurajez acest comportament - spune el - şi încerc să îndepărtez orice cunoştinţă de acest anturaj, pentru că fiecare fum, fiecare substanţă nouă pe care o încerc schimbă ceva în mine. Ştiu că am scăzut mult în ochii societăţii, eu şi toţi din grupul meu. Acum depinde de cei care ascultă, mesajul vine de la un consumator, ar trebui gândit totul de două ori. Nu e o joacă. Eu, unul, regret că am început de la vârsta asta”.

DEȘI NU EXISTĂ STATISTICI RECENTE, NUMĂRUL CONSUMATORILOR CREȘTE DE LA AN LA AN 

De faptul că foarte mulți tineri sunt consumatori de droguri ne asigură și un fost agent sub acoperire, a cărui misiune era de a ajunge să capete încrederea nucleului grupurilor consumatoare de astfel de substanțe, cu prețul punerii vieții sale în pericol. Acesta povestește că, în cariera sa, a arestat sute de tineri, majoritatea liceeni, însă cea mai mare lecție pe care a primit-o a fost, de fapt, o dezamăgire: „Poliția investește tot mai mulți bani pentru a fixa ținte mari și a reuși arestarea lor. Mai apoi, statul le plătește întreținerea în închisoare, iar după ce ies, nu fac nimic altceva decât ceea ce știu, fiindcă n-au educația necesară pentru a-și găsi un job. Partea cea mai proastă - spune polițistul - e că, de la an la an, numărul consumatorilor este mai mare”.

Mai mult decât atât, interesul pentru o problemă reală cu care ne confruntăm la momentul actual pare unul minim, având în vedere că ultimul studiu privind consumul de droguri în rândul tinerilor s-a derulat în urmă cu patru ani. Și este știut faptul că, din momentul apariției etnobotanicelor pe piața românească, în 2009, consumul de substanțe noi cu proprietăți psihoactive a luat o amploare inimaginabilă. Astfel, statisticile arătau, în 2010, că 21,7% dintre elevi preferau să consume orice drog ilicit (canabis, ecstasy, cocaină, crack, heroină, GHB). 

„MI-E TEAMĂ CA GREȘEALA MEA SĂ NU MĂ URMĂREASCĂ TOATĂ VIAȚA”

Cu toate acestea, ajutorul celor din jur sau chiar ambiția îi poate readuce pe tinerii consumatori pe drumul cel bun. Un exemplu potrivit este povestea incredibilă a unui tânăr care a reușit să-și învingă dependența de droguri și să ducă din nou o viață normală. Acesta mărturisește că totul a început în vara anului 2011, când trecea în clasa a XI-a. Acum, cu părare de rău, povestește că „întotdeauna mi-am spus că de fumat voi fuma mereu, dar nu voi consuma niciodată așa ceva. Asta am crezut până când cineva dubios, apărut în grupul meu de prieteni, a adus astfel de substanțe. Când m-a întrebat dacă vreau, am încercat să râd și să-i spun că nu, nu-mi trebuie așa ceva. Unii din gașca mea, de curiozitate, n-au putut rezista și au început să tragă pe nas. Când am văzut, am vrut să plec de acolo, dar m-am gândit că vor râde toți de mine când ne vom întâlni, așa că am rămas; și rău am făcut. Nu m-ar fi obligat să consum, dar îmi spuneam că sunt cel mai mare prost dacă nu încerc. Pe deasupra, îi vedeam pe ei că sunt mult mai fericiți, se simțeau chiar bine. Până la urmă m-au convins, iar atunci când am tras pentru prima dată nu mi s-a părut nimic special, însă în scurt timp am început să mă simt din ce în ce mai bine, mă simțeam fericit, chiar dacă nu aveam niciun motiv. În dimineața următoare, când m-am trezit, nu-mi aduceam aminte totul, dar mi-am jurat că nu voi mai face așa ceva. Bineînțeles, n-am putut rezista și m-am lăsat convins din nou, până am ajuns la a șaptea oară. Simțeam că toată lumea e a mea, că pot spune ce vreau, tot ce gândesc. Sincer, lucrul care m-a făcut să continui a fost faptul că celorlalți le plăcea comportamentul meu când eram sub influența prafurilor, eram în centrul atenției. De câte ori aveam o problemă, simțeam nevoia să consum droguri. Ăsta a fost momentul în care am realizat că am devenit cu adevărat dependent și că nu mă mai puteam controla. De câte ori încercam să renunț, deveneam foarte nervos, iar atunci când părinții mei au aflat, am crezut că sunt un om mort, dar de fapt au fost salvarea mea. La început, nici ei nu știau ce e de făcut, au încercat să mă țină închis în casă, am fost chiar bătut, după care m-au trimis la un psiholog. Sincer, tot discuțiile cu părinții și câțiva prieteni m-au ajutat, ei mă înțelegeau. Deși a trecut ceva timp, am prieteni și rude care încă mă consideră un drogat. După terminarea liceului, lucrurile clar au intrat pe un făgaș normal, am multe persoane alături de mine, dar încă întâlnesc oameni care mă arată cu degetul. Mi-e teamă ca greșeala mea să nu mă urmărească toată viața”.

Ajutorul familiei se dovedește, astfel, a fi primordial, însă și conducerea „cuibului” acestor începuturi negre din viața elevilor, liceul, poate avea o influență benefică asupra tinerilor consumatori. Directorul Colegiului Național „Constantin Cantacuzino” din Târgoviște, Gabriela Istrate, susține toate campaniile de informare antidrog, întrucât - spune ea - un sfat susținut de o declarație, de o imagine și de un exemplu pe viu poate schimba atitudinea unui elev. 

Directoarea încearcă acum, mai mult ca niciodată, să fie alături de elevii liceului și povestește cum, în urmă cu 12 ani, s-a confruntat cu o situație ce privea consumul de droguri într-un alt liceu pe care îl conducea la vremea respectivă, Liceul de Arte Bălașa Doamna. „Am aflat de acest subiect datorită unui agent sub acoperire care s-a infiltrat şi a descoperit consumatorul ce provenea din comunitatea liceului. Elev într-o clasă de pictură, în ultimul an, consumatorul provenea dintr-o familie înstărită, cu un renume în Târgovişte. Şocul a fost mare pentru că niciodată nu te aştepţi ca un elev de frunte să ajungă la astfel de vicii. Iniţiala măsură pe care o puteam lua ca instituţie a fost să informăm părinţii. Liceul a gândit o colaborare cu familia elevului, însă, cum spune şi proverbul, Planurile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg, astfel că familia s-a arătat extrem de revoltată şi jignită de veştile pe care le aduceam, refuzând să accepte situaţia. Mai târziu, elevul a declarat că singurul motiv pentru apucătura sa a fost inspiraţia” - își amintește Gabriela Istrate. „Între timp, eu am urmărit evoluţia fostului elev şi pot spune că a avut un caz nefericit. Doza de inspiraţie pe care şi-o lua din droguri i-a adus dependenţa, care mai departe l-a oprit să se îndeplinească pe plan profesional. Vinovaţi îi găsesc părinţii, al căror negativism nu le-a oprit copilul să consume în continuare, pentru că situaţia s-ar fi evitat uşor printr-o colaborare. În prezent, în Colegiul Naţional „Constantin Cantacuzino”, unde sunt director, nu s-a depistat vreun caz care să implice consumul de droguri. În cazul în care ne vom întâlni cu o situaţie de acest gen, ca instituţie, avem responsabilitatea de a susţine elevul şi părintele”. 

Așadar, astfel de cazuri fericite sau mai puțin fericite, dar care implică ajutorul exterior, ne fac să credem că, deși nu și-au consolidat încă personalitatea pentru a face față tentației, adolescenții încă au o speranță. Pentru prevenirea consumului de droguri, Poliţia, dar și conducerea școlilor derulează mai multe programe anti-drog care le oferă tinerilor un nou început. 

Proiectul local „Ancorat în realitate”, derulat în această perioadă de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Dâmboviţa, are ca scop prevenirea consumului de droguri în mediul școlar. Acesta se desfășoară în intervalul mai-iunie, în 14 licee târgoviștene, în care vor avea loc acțiuni de informare privind consumul de etnobotanice. Practic, spune Nicoleta Bobe - coordonatorul CPECA - reprezentanții Centrului, alături de jandarmii dâmbovițeni vor participa la întâlniri cu elevii de clasa a IX-a din toate liceele din Târgoviște, în care vor aborda teme legate de efectele bio, psiho și sociale ale consumului de etnobotanice.

UN MATERIAL DE: DENISA ANDREI, ROXANA COTOROGEA, ANDREEA DINU, GEORGIANA GRIGORE, ȘTEFAN KHALIL ȘI GEORGIANA SIMION