Sistemul actual de învățământ românesc: “Nimeni nu ne învață CUM să învățăm“

Aici elevii, acolo... e cineva?

Andreea Dinu

Mădălina Ancuța

Ștefan Khalil

În zilele noastre, se găsesc mulți adepți, dar și mai mulți contestatari ai sistemului de învățământ românesc. Conform unui sondaj realizat de un grup de tineri nemulțumiți de situația învățământului, cei mai mulți contestatari se găsesc în rândul părinților care își trimit copiii la școală și observă foarte mari diferențe între sistemul de învățământ prin care au trecut ei și cel prin care trec acum copiii lor.

“Învățământul de astăzi este rezultatul unor guvernări succesive, rivale între ele, unde fiecare ministru al Învățământului a încercat să-și lase amprenta personală și eventual să urmeze, de fiecare dată, alt model străin. Rezultatul? Haosul de astăzi“ - e de părere Violeta Khalil, mamă a 2 liceeni târgovișteni. Ea spune că, probabil, cea mai serioasă problemă este diferența dintre învățământul urban și cel rural. “Elevii din mediul rural obțin, de regulă, note bune care nu echivalează notele mari din învățământul urban. Din păcate, aceste note contează la admiterea la liceu și mai departe la admiterea la facultate. Astfel, elevii mediocri din mediul rural ajung la licee bune, unde nu fac față, iar elevii buni din mediul urban ajung la licee slabe unde își pierd spiritul competitiv și se plafonează” - susține Violeta. 

Alt părinte, Marian Ancuța, este sceptic în privința sistemului și vede și el o mare diferență între cum era învățământul acum 30 de ani și cum este în prezent “Acum 30 de ani eram mult mai conștiincioși, mai ascultători și mai atenți. Ne îndeplineam sarcinile și ne aflam permanent într-o continuă competiție. Profesorii erau mult mai exigenți, aplicau mici pedepse atunci când ieșeam din cuvântul lor, mai ales dacă aveam rezultate slabe la învățătură. Oarecum, ne influențau într-un mod pozitiv“ - își amintește Marian. “Îmi doresc ca lucrurile să revină la normal, iar fata mea să aibă parte de educația cuvenită și meritată de toți copiii” - spune el.

“...nimeni nu ne-a învățat CUM să învățăm“

Elevii sunt cei mai afectați din cauza unui învățământ mediocru și bazat pe tocit. Cei mai mulți nu participă la ore și, văzând haosul care există pe piața muncii, recurg la abandon școlar. Nu există motivare nici pentru elevi, dar nici pentru profesori, care - de cele mai multe ori - practică această meserie cu frustrare.

“Primim un volum mare de teorie pe care suntem obligați să o tocim, căci nimeni nu ne-a învățat CUM să învățăm, nu mai suntem competitivi pentru că este la îndemâna oricui să “tocească”, iar cultura generală pe care se presupune că trebuie să ne-o îmbogățim în liceu este practic inexistentă în rândul majorității adolescenților din ziua de astăzi“ - spune Fatima, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național Constantin Carabella. “Salariul profesorilor este mizer. Cum poate un om cu salariu minim pe economie să vină în fața a sute de elevi obositori și vesnic plictisiți, să le capteze atenția și să le stârnească interesul? Bugetul oferit învățământului este atât de „ridicat”, încât nu ne permitem nici măcar săpun în grupurile sanitare. Atâta timp cât nu se va investi în sistem, nu va evolua nimic” - este de părere eleva.

O altă tânără visează la profesori fericiți și mai aproape de sufletele elevilor: “Profesorii ar trebui să fie mai zâmbitori, mai calzi, mai aproape de noi. Lecțiile ar trebui să fie mai interesante pentru a ne capta atenția și pentru a ne concentra. Atâta timp cât metoda de învățare este plăcută, și noi vom participa cu drag la ora” - susține Nicoleta, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Economic “Ion Ghica”.

Cristian, un tânăr absolvent de liceu nu vede nicio schimbare a sistemului de când a terminat el liceul, deși spune că generația lui a fost una destul de “chinuită”. “Constat, spre dezamăgirea mea, că sistemul de învățământ se schimbă după cum bate vântul. Au fost multe schimbări, de la înlocuirea examenului de capacitate cu tezele unice, până la introducerea noilor programe care se studiază pe manuale vechi. O altă schimbare radicală este cea legată de Bacalaureat. Privim bac-ul ca pe un dezastru când ar trebui să fim îndrumați și susținuti cum trebuie, plus că nu mai există acea legătura elev-părinte-profesor. Pentru generațiile viitoare, sper să fie luate cele mai bune decizii în privința sistemului de învățământ, iar elevii și profesorii să nu sufere de pe urma iresponsabilității celor care conduc” - spune Cristian.

Profesorii au păreri împărțite despre viitorul învățământului românesc

De cealaltă parte a baricardei nemulțumirilor din sistemul de învățământ, se află profesorii - care au, poate, cel mai important rol în acest proces. Fără ei, școala nu ar exista, iar educația ar fi la un nivel foarte scăzut. În cele mai multe cazuri, nu există motivare, mai ales din cauza salariului, dar și a situației materiale din școli. Însă mai există și profesori care practică acestă meserie cu drag și vor să ajute la cultivarea viitoarelor generații de copii.

Răzvan Rădulescu, profesor la Colegiul Național Constantin Carabella, susține că sistemul de învățământ se află pe drumul cel bun. “Este adevărat că au fost multe bâlbe în trecut, însă ceea ce avem astăzi nu poate să ducă decât la un sistem foarte competitiv, comparabil cu învățământul din Europa de Vest. Αstăzi, toată lumea își dă cu părerea asupra sistemului de învățământ. Nu este normal, specialiștii ar trebui să facă acest lucru” - e de părere profesorul Răzvan Rădulescu.

“Sistemul românesc prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje. Avantaje că beneficiem de tehnologie modernă care ne ajută la o mai bună receptare a mesajului, iar dezavantaje pentru că programele sunt învechite și nu se realizează o concordanță între ceea ce se cere pe piața muncii și ceea ce se învață în școli, iar elevii sunt dezinteresați și dezinformați” - conchide Constanța Funieru, profesor la Colegiul Economic “Ion Ghica”.