Târgoviște, iunie 2014
Dragă Li,
A trecut jumătate de an. Jumătate de an în care am avut ocazia să fac ce-mi place și să mă asigur de faptul că acesta îmi va fi drumul în viață.
Tu știi... sau, cel puțin, știai asta cel mai bine. M-ai încurajat mereu să nu țin cont de păreri, de prejudecăți, de cei din jur, de nimic. „Contează ce-ți dorești, cât de mult îți dorești și cu siguranță vei ajunge unde vrei”, îmi spuneai. Sunt curioasă ce aș fi auzit de la tine dacă aș fi avut prilejul să-ți povestesc despre acest Atelier sau despre... jurnalism, în general. Dar stai, cred că îmi pot da seama și singură. Parcă văd chipul acela luminos, însoțit de o reacție entuziastă, încurajându-mă așa cum nimeni n-ar ști s-o facă.
Parcă în aceste câteva luni m-am ghidat, fără ca măcar să știu, după sfaturile tale. Am avut ocazia să descopăr un alt colțișor din... mine. Mi-am dezvoltat latura creativă cât am putut de mult, mi-am pus ordine în gânduri, am învățat să mă organizez și, nu în ultimul rând, am căpătat încredere. Da, greu de crezut că încrederea dată de tine, omul care mă cunoștea și mă înțelegea cel mai bine, mi-a putut fi inspirată și de niște persoane inițial străine, dar cu care am atâtea în comun, în special plăcerea de a crea. Ai fi mândru să auzi că asta a devenit ca o febră, ca ceva ce-mi curge prin vene și, mai mult ca sigur, mi-ai spune că mă vezi o viitoare jurnalistă pe cinste.
La fel de mândru ai fi și când ai citi cele două numere ale revistei căreia noi i-am pus bazele. Știu, inimaginabil e și faptul că fetița aceea naivă și timidă a avut într-o zi curajul să apară la TV; a făcut-o pentru a-și susține pasiunea.
Planul realității nu ți-a permis să fii părtaș, dar probabil de-acolo, de undeva de sus, ai văzut toate astea, la fel cum ai văzut și părerile împărțite referitoare la planurile mele. De-acolo ai luat parte și la fiecare „întâlnire de familie” în care ne-am amuzat, am aflat tainele dicției, am învățat și, în același timp, am fost mici creatori. Da, sigur ai realizat că acel loc poate fi și locul meu și că de aici am căpătat resursele necesare pentru a începe o nouă etapă.
N-am de gând să mă opresc aici, iar acum îți pot garanta că tot de-acolo vei vedea trecut numele meu și pe alte publicații, probabil una dedicată ție, celui mai bun bunic din lume care, indiferent de situație, mi-ar fi oferit toată încrederea pe care un om este capabil să o aibă, spunându-mi că pasiunea poate trece dincolo de limite, fiindcă este de nestăvilit.
Cu multă dragoste, un dor nebun
și un fler jurnalistic în plină dezvoltare,
a ta Den!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu