25 de ani de la Revoluție: Scrisoare către părinți (II)

Alexandru Vălu

(cls a XI-a, C.N. Ienăchiță Văcărescu) 

Dragă tată,

Am crescut și am început să înțeleg ce s-a întâmplat la Revoluția din 1989 aproape în totalitate. Generația ta a avut curajul de a sfârși prin forță regimul comunist, înlocuindu-l cu cel capitalist. Dar, la conducerea țării au ajuns niște foști comuniști; putem spune, așadar, că ciuma roșie a continuat să existe, sub altă formă. Avem un regim democrat, unde, la putere, se află cei formați în sistemul totalitar. Nu ți se pare amuzant?

Acum, voi, generația care a trăit revoluția, ne lăsați, nouă, tinerilor, repararea acestei țări. Dar tu știi că scopul meu este să beau cu prietenii la crâșmă și să mă joc pe calculator toată ziua? Și poți fi liniștit, deoarece toți colegii mei sunt așa. Noi nu avem un ideal măreț, "noi suntem cetățeni europeni și avem drepturi". 

Din păcate, ne lipsește conștiința istorică, în sufletele noastre sentimentul de patriotism nu-și are loc. Îmi pare rău că te întristez cu această scrisoare, dar să știi că de vină nu sunt eu, ci lumea în care trăiesc. 

Ți-aș mai povesti, dar trebuie să mă întâlnesc cu prietenii de care ți-am vorbit...

Săru'mâna!